Citez un comentariu la o postare anterioara, dar care se potriveste atat de bine la aceasta fotografie:
"Ne naștem cu harta drumului nostru adânc engramată în structura nostră sufletească. Alegerea, capacitatea noastră de a decide o uzăm tot pentru a nu ne abate de la punctele prin care trebuie să trecem. Ne programăm să mergem pe acolo, ne programăm dezamăgirile și bucuriile, ajungem la nivelul de înțelepciune pe care ne vedem capabili să-l atingem și spre care ne canalizăm eforturile. Este în puterea nostră de a da o semnificație profundă, de a învăța și de a nu trece indiferenți pe lângă lecțiile pe care viața nostră ni le oferă. Trecere. Evoluție. Involuție. Dar stagnare nu, nu ai cum să rămâi în nemișcare când totul în jurul tău își urmează drumul. Atâtea intersecții în care ți se pare că nu știi pe unde să apuci, dar cu siguranță tu continui să mergi pe drumul tău. Dacă nu poți schimba drumul , poți să îți modifici atitudinea față de acesta, față de peisajele care ți se deschid în fața ochilor și de semnificația pe care o au pentru tine; sunt peste tot chei care deschid porțile prin care trebuie să treci, depinde de tine dacă culegi aceste chei pe traeseu sau te duci să bați cu pumnii goi așteptând să ți se deschidă, să fii poftit. Pe drum mergi uneori cu picioarele goale pe pietre, uneori ești ținut de mână și condus prin locurile în care nu cresc ghimpii, uneori este întuneric și poți trăi cu impresia că nu știi încotro te îndrepți – atunci uită-te pe harta din interiorul tău, caută-ți menirea este acolo, cu toții o avem, ca pe un far lăuntric ce ne ghidează în zilele cu ceață. Urmărește voluptatea cu care norii își schimbă perspectiva, sari într-un picior dacă vrei, dar încearcă să păstrezi legătura cu pământul, e în natura lucrurilor. Da, marea provocare : a ne vedea clar drumul, a-i înțelege rostul și a ne iubi.
Cu drag,
Cu drag,
Anonymous
Sa ascultam cu mintea treaza PREZENTUL, sa invatam din experientele TRECUTULUI, si sa dezvoltam continuu VIZIUNEA despre VIITOR!
Cu drag,
Auras
https://aurasluchian.blogspot.com/2010/11/little-gidding.html"