Monday, January 31, 2011

Cu gandul la iarba verde!


     "A fi sincer cu tine insuti este unul din cele mai mari daruri pe care poti sa ti le faci. Sinceritatea te elibereaza de povara mastilor, de contabilizarea minciunilor, iti reda libertatea si fericirea. Te face nesantajabil, transparent, iti reda demnitatea. Poate ca nu poti sa fii mereu sincer cu altii (pentru ca ei nu iti permit, nu sunt pregatiti iar tu inca nu stii sa fii sincer fara sa ranesti sau sa revolti) dar nu te costa nimic sa fii sincer cu tine. Dimpotriva. Castigi totul. Te despovarezi si te inseninezi, iti redobandesti linistea si stabilitatea, simti ca nu mai datorezi nimic in schimb, ii poti onora pe cei din jur cu puterea ta de a patrunde si recunoaste fatetele adevarului si ale realitatii."
Camelia Patrascanu, www.horoscoptv.ro/blog
     Poate te vei intreba ce legatura au afirmatiile de mai sus cu fotografia ... !!? - nu au nici una, dar mi s-a facut dor de acele picnic-uri minunate la iarba verde, si m-am gandit sa va starnesc putin ... :)
Cu stima
Auras L.

4 comments:

Unknown said...
This comment has been removed by the author.
Unknown said...

Mie imi place sa cred ca adevarul te face liber.
Frumoasa fotografia.

Anonymous said...

A-ti permite să fii sincer cu tine, da este o libertate asumată, dar nu avem acces la toate adevărurile noastre și sunt momente in care în fața noastră pledăm pentru un adevăr în care vrem să credem.
Adică ne mințim pe noi înșine?
Nu știu.
Pur și simplu ne dăm seama mai târziu că asta am vrut să vedem, de dragul nostru, de dragul celorlalți, de teama de a nu ne răni prin adevăr. Era adevărul cel mai convenabil la momentul respectiv. Deoarece nu poți atinge, din punctul meu de vedere, certitudinea de a deține un adevăr. Nu ai toate informațiile niciodată. Cum poți certifica de exemplu adevărul în “ te iubesc”? Sunt atâtea forme și atâtea tipuri de iubire. “Te iubesc astăzi, mâine...te voi iubi toată viața”. Dar eu mă schimb, tu te schimbi, contextual se schimbă…cum să știi că ești deținătorul adevărului? Și acum am luat în discuție un caz fericit, dar cum este să îți recunoști : “ nu il/nu o mai iubesc”. A nu , adevăruri de această factură nu ne eliberează, asta vrei să spui? A fi sincer cu tine însuți/însăți e în primul rând o dovadă de curaj. Mai scapi de povara de a purta măști în fața ta.
Da, cred că ascultându-te cu răbdare, cu iubire față de tine, cu înțelegere poți descoperi frânturi de adevăr care puse cap la cap , ca intr-un puzzle, iți pot deschide calea propriei acceptări.
Despre mine ce să spun? Sunt multe situațiile în care m-am surprins mințindu-mă cu nonșalanță, dar m-am iertat.
1.

Anonymous said...

am ramas fara cuvinte!
si datorita pozei (pe care nu o stiam, dar cand am vazut-o mica pe fb mi-am zis ca e super si apoi surpriza :-)), dar si datorita textului caci pt mine cele doua au legatura!
asa ca MERCI MULT!!!!